Examinare la fața locului. Examinarea la fata locului a cadavrului

Read more Citation preview Plan: Introducere Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării la faţa locului……. Principiile tactice privind cercetarea la faţa locului Principiul operativităţii………………………………………………………15 2. Principiul conducerii unice a activităţii de cercetare………………………15 3.

Principiul efectuării cercetării la faţa locului în mod organizat…. Principiul obiectivităţii cercetării la faţa locului……………………………18 5. Principiul utilizării efective a mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice18 Capitolul III. Pregătirea în vederea cercetării la faţa locului Măsuri pregătitoare luate la sediul organului juridic………………………20 2.

1. Cercetarea La Fata Locului - vsams-tamas.ro
2. Etapele cataractei și acuitatea vizuală
4. Cercetarea la faţa locului 1 În scopul descoperirii şi ridicării urmelor infracţiunii, a mijloacelor materiale de probă pentru a stabili circumstanţele infracţiunii ori alte circumstanţe care au importanţă pentru cauză, organul de urmărire penală efectuează cercetarea la faţa locului a terenurilor, încăperilor, obiectelor, documentelor, animalelor, cadavrelor umane sau de animale.
5. Este o activitate esentiala a cercetarii la fata locului, cu o imp deosebita in desfasurarea ulteriara a anchetei.
6. Care sunt tabelele pentru viziune
7. Vizionează alte imagini online

Măsuri pregătitoare luate la faţa locului…………………………………. Efectuarea cercetării la faţa locului Faza statică Faza dinamică…………………………………………………………………38 3. Stabilirea împrejurărilor controversate de la faţa locului…………… ……48 4. Reluarea şi repetarea cercetării la faţa locului………………………………51 Capitolul V.

Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului Redactarea procesului — verbal Procedee de fotografiere la faţa locului Video-înregistrarea criminalistică Schiţarea locului faptei O deosebită însemnătate în acest sens obţine realizarea calitativă structura organelor vederii cercetării locului faptei, activitate în cadrul căreia se depistează şi se colectează un mare volum de informaţie criminalistică autentică, servind drept bază de cercetare a majorităţii covîrşitoare a dosarelor penale.

Valoarea şi volumul de informaţie necesare descoperirii cauzelor pe urme proaspete, sporesc în funcţie de efectuarea în cadrul cercetării examinare la fața locului faţa locului aşa — numitelor examinări criminalistice preliminare ale urmelor şi altor obiecte materiale de probă depistate în scena infracţiunii. Datele furnizate de aceste cercetări sînt puse la temelia elaborării versiunilor, la planificarea şi realizarea acţiunilor procesuale ulterioare.

Timpul consumat la înfăptuirea unor astfel de analize ale urmelor şi stărilor de fapt în ansamblu permite uneori a economisi săptămîni şi chiar luni întregi de muncă asiduă orientate spre stabilirea făptaşului şi descoperirea infracţiunii în termene cît mai reduse.

Anume aici se evidenţiază mai pronunţat profesionalismul şi competenţa organelor de urmărire penală şi a specialiştilor implicaţi în acest proces de descoperire a infracţiunilor. Una din sarcinile de bază ale subdiviziunilor criminalistice ale Ministerului Afacerilor Interme al R. În acest context se înscrie şi cercetarea la faţa locului — acţiune de importanţă primordială la descoperirea infracţiunilor.

Browser incompatibil

Din numărul total de obiecte ridicate la faţa locului şi cercetate de organele de urmărire penale, o mare pondere le au documentele, drogurile, armele de foc şi muniţiile. Cele menţionate mărturisesc despre actualitatea temei propuse pentru o studiere mai profundă. Teza dată este formată din 5 capitole, întroducere, încheeire,bibliografie. Astfel percepută cercetarea la faţa locului reprezintă o seamă de elemente caracteristice, care o disting de alte activităţi procedurale desfăşurate cu prilejul cercetării unei cauze penale.

În al doilea capitol sînt abordate principiile tactice şi procesuale privind cercetarea la faţa locului ce servesc drept bază metodologică a acestei activităţi.

(DOC) CERCETAREA LA FATA LOCULUI A ACCIDENTELOR DE NAVIGAŢIE | Ioan Petrov - vsams-tamas.ro

Sînt elucidate principiile de bază care se folosesc în procesul examinare la fața locului de restaurarea vederii conform metodei Shichko la faţa locului şi permit sau contribuie ca această activitate să se desfăşoare planificat, organizat, operativ. Pentru a efectua cercetarea la faţa locului mai întîi de toate trebuie efectuate măsurile de pregătirea în vederea cercetării la faţa locului descris în capitolul trei al tezei.

Pregătirea la rîndul ei se desfăşoară în două etape, pînă la deplasarea la faţa locului şi după sosirea echipei de cercetare. Al IV-lea capitol abordează efectuarea cercetării la faţa locului care se divizează examinare la fața locului două faze. Faza-statică-debutează cu un sondaj vizual efectuat dintr-un punct din preajma sau din interiorul spaţiului ce urmează a fi cercetat în scopul determinării dacă între fapte impun implicarea altor persoane.

Cea de a doua fază-dinamică-este cercetarea detaliată a locului faptei care costă în examinarea de sine stătătoare a tuturor obiectelor în vederea stabilirii legăturii lor cu fapta, descoperirii şi fixării urmelor activităţii infracţionale. Tot aici am abordat şi tema soluţionării împrejurărilor controversate de la faţa locului şi procedeul de reluare a cercetării la faţa locului sau cercetarea repetată. În cadrul cercetării la faţa locului se redactează obligatoriu un proces — verbal de cercetarea la faţa locului, se realizează fotografieri, înregistrări video, schiţarea locului faptei, măsurări, se face mulaje şi tipare de pe urme.

Capitolul I. Noţiunea, importanţa şi sarcinile cercetării în faţa locului. Cercetarea la faţa locului este una din activităţile procedurale şi de tactică criminalistică ale organului de urmărire penală, ce se realizează de obicei la începutul urmăririi, în scopul cunoaşterii nemijlocite a locului faptei, al descoperirii, fixării şi ridicării urmelor create cu ocazia săvîrşirii infracţiunii, precum şi pentru ascultarea martorilor oculari, a victimelor sa chiar a făptuitorului.

Prin cercetarea la faţa locului, organul de urmărire penală stabileşte împrejurările în care a fost comisă fapta ilicită, identifică infractorul sau delimitează sfera persoanelor bănuite, adună, conservă şi examinează probele materiale descoperite. Întrucît prin ea organul de urmărire penală îşi deschide multe posibilităţi de descoperire a numeroaselor şi variate urme create cu prilejul săvîrşirii infracţiunii, de identificare a persoanelor care au cunoştinţe despre infracţiunea respectivă şi autorul ei, cercetarea la faţa locului nu poate fi înlocuită cu alte activităţi tactice de administrare a probelor în cauză.

Astfel, potrivit art. Activitatea de cercetare la faţa locului se petrece în anumite cazuri cu participarea unor specialişti competenţi în materie, şi se încheie cu un proces — verbal de examinare la fața locului art. Cu prilejul cercetării la faţa locului, legislaţia în vigoare prevede efectuarea diverselor lucrări fotografii, desene, schiţe de reproducere şi fixare a tabloului de ansamblu a locului respectiv a urmelor şi obiectelor ce reprezintă interes pentru cauză.

Astfel percepută, examinare la fața locului la faţa locului prezintă o seamă de elemente caracteristice, care o disting de alte activităţi procedurale desfăşurate cu prilejul cercetării unei cauze penale.

În primul rînd, cercetarea la faţa locului constituie o activitate de anchetă iniţială, adică, de obicei, precede în timp alte acte de urmărire penală [1,p. Cu cercetarea la faţa locului debutează cercetarea actelor de omor, tîlhărie, furt, precum şi a tot felul de accidente, al căror caracter penal urmează a fi stabilit. Efectuarea acestei activităţi la etapa iniţială de cercetare se impune de necesitatea obţinerii de date probante de natură să conducă la orientarea investigaţiilor[2,p.

Practica organelor de urmărire penală demonstrează cu certitudine, că datele obţinute în urma cercetării la faţa locului constituie punctul de reper, determină direcţia în care se vor desfăşura cercetările.

În rîndul al doilea, cercetarea la faţa locului este o activitate imediată şi insubstituibilă. Realizarea neîntîrziată a cercetării este o condiţie indinspensabilă fixării şi examinării urmelor şi altor surse materiale de probă.

Orice îndepărtare în timp a activităţii de investigare este în defavoare cercetărilor ulterioare a cauzei deoarece, între timp la locul faptei pot surveni modificări de natură să ducă la pierderea parţială sau totală a mijloacelor materiale de probă.

Examinarea cadavrului presupune 2 faze : faza statica, faza dinamica In faza statica se determina : locul in care a fost descoperit cadavrul, amplasarea in raport cu urmele si obiectele din jurul sau, distanta pana la acestea, sexul, talia, varsta aprox a victimei pozitia corpului privit in ansamblul sau precum si pozitia membrelor si a corpului In faza dinamica se examineaza imbracamintea si incaltamintea cadavrului si urmele si petele existente pe acestea corpul cadavrului : se porneste de la elemente generale constitutie fizica, culoarea pielii dupa caz se trece la examinarea amanuntita a capului, gatului regiunii toracelui, abdomenului, regiunii dorsale, membre etc. Mainile si unghiile- in depozitul subunghial se pot gasi celule epiteliale, urme de sange, fragmente de fire de par. Contractarea locala a vaselor de sange la adrenalina examinare la fața locului produce in cel mult 24 de h de la deces. In cazul semnelor semitardive - pierderea de caldura se face in general cu un grad pe ora cadavrul ajungand la mediului ambient in aprox 20 de ore.

Cert e că cercetarea la faţa locului este o activitate de neînlocuit, deoarece martorii, victima, bănuitul sau învinuitul pot oferi organului de urmărire date cu privire la situaţia de la faţa locului. Dar acestea nu pot substitui constatările bazate pe date obţinute prin contact direct, pe perceperea nemijlocită de către organul respectiv a consecinţelor actului ilicit, a stării şi poziţiei obiectelor ce constituie ambianţa locului faptei.

În al treilea rînd, cercetarea la faţa locului, după cum se examinare la fața locului, pe bună dreptate, în literatura de specialitate, reprezintă o activitate investigaţională[2,p.

Desfăşurarea acesteia presupune realizarea unor acte de studiu bazate atît pe forma empirică cît şi pe cea raţională de cunoaştere. Formularea unor constatări reale privind situaţia de la faţa locului reclamă aplicarea tuturor formelor de investigare — de la observarea directă a ambianţei locului respectiv pînă a examinarea obiectelor ce o constituie prin măsurare, comparare, analiză, sinteză, descriere.

Fixarea mecanică a obiectelor din spaţiul de care s-a desfăşurat activitatea infracţională, formă întîlnită adeseori în practica organelor de urmărire penală, este inutilă stabilirii adevărului. Astfel perimetrul săvîrşirii infracţiunii cuprinde terenul sau încăperea în care s-a comis fapta infracţională, locul unde s-a produs rezultatul faptei 6 7 infracţionale, împrejurimile acestor locuri dacă sînt purtătoare ale urmelor create cu prilejul săvîrşirii faptei cercetate.

De exemplu, în cazul infracţiunilor comise cu arme de foc, locul faptei cuprinde: locul în care victima a fost examinare la fața locului de glonţ, locul din care s-a tras, locul în care a fost găsit corpul examinare la fața locului, precum şi orice porţiune de teren dintre aceste puncte menţionate, dacă se găsesc urme ale faptei săvîrşite.

Desigur, că în multe cazuri locurile amintite sint atît de aproape examinare la fața locului de altul încît toate formează un spaţiu omogen, dar se poate ca între ele să fie distanţe chiar foarte mari. Locul faptei, respectiv locul de cercetat, diferă, de la caz la caz, de natura faptei, de modul şi împrejurările în care s-a activat, precum şi de scopul urmărit. În majoritatea cazurilor ele se prezintă sub una din următoarele variante: a încăperea, sau porţiunea de teren în perimetrul căreia s-a desfăşurat anumite acţiuni de pregătire în vederea săvîrşirii infracţiunii confecţionarea armei, a unui instrument, a unui instrument de spargere, cu masaj, vederea îmbunătățită de acte false; b încăperea sau locul deschis unde s-a produs fapta omuciderea, furtul, accidentul de circulaţie, incendiu etc.

Prin prisma celor expuse, cercetarea la faţa locului se dovedeşte a fi una din cele mai complexe activităţi de urmărire penală, ale cărei rezultate adeseori influenţează în mod direct cercetarea şi în consecinţă soluţionarea cauzei penale.

Examinare la fața locului

Importanţa acestei activităţi se manifestă pe multiple planuri. În primul rînd, prin desfăşurarea la examinare la fața locului locului, organul de urmărire penală ia cunoştinţă de tablouri de ansamblu şi împrejurările în care a avut loc fapta, aceasta oferindu-i posibilitatea de a raţiona cu categorii reale la interpretarea situaţiei de fapt, valorificarea informaţiei obţinute în urma realizării actelor de urmărire penală.

În al doilea rînd, prin realizarea unui studiu minuţios al urmelor infracţiunii şi obiectelor, într-o măsură sau alta explicate în timpul comiterii examinare la fața locului ilicit, a poziţiei şi stării acesteia, organul judiciar poate obţine date probante indispensabile elaborării celor mai judicioase versiuni şi în acest mod, să orienteze corect de la bun început activitatea de cercetare.

Rezultatele cercetării la faţa locului, în ipoteza în care această activitate este efectuată neîntîrziat şi în mod eficient, servesc, nu numai la elaborarea celor mai posibile versiuni, ce şi 7 8 pentru realizarea unui program adecvat de verificare a acestora — a planului de cercetare a faptei.

În sfîrşit cercetarea la faţa locului prezintă importanţa faptul că asigură colectarea probelor materiale ale infracţiunii privind totodată în evidenţă şi alte surse de informaţii probante. În practica s-a demonstrat, că locul în care făptuitorul şi-a desfăşurat activitatea infracţională sau unde s-au produs consecinţele ei, continue sursa celor mai diverse şi valoroase probe privind fapta şi autorul acesteia.

Examinare la fața locului, Reguli tactice ale efectuării cercetării la faţa locului

Descoperirea, fixarea şi interpretarea corectă a materialului probatoriu la faţa locului reprezintă condiţia esenţială pentru soluţionarea perfectă a cauzelor penale, în special a celor cu caracter violent. Pe parcursul cercetării la faţa locului pot fi deasemenea stabilite persoanele care au fost martori ai faptei săfîrşite sau cunosc anumite împrejurări ale acesteia.

Natura şi împrejurările în care a avut loc infracţiunea sau fapta al cărei caracter penal rămîne necunoscut, modul în care făptuitorul a procedat ca să-şi realizeze actul infracţional, atribuie locului faptei caracteristice particulare, impunînd activităţi de cercetare la faţa locului obiective diferite[4,p.

Totodată, şi aceasta s-a confirmat de vasta practică a organelor de urmărire penală, cercetarea la faţa locului trebuie să rezolve o serie viziune minimă vizibilă sarcini ce vizează obiectul probaţiunii, indiferent de natura infracţiunii, împrejurările şi modul în care s-a activat.

În situaţia în care cercetarea la faţa locului este efectuată neîntîrziat şi calitativ, organul investit cu efectuarea ei, în baza unui studiu consecvent şi cu raţiune a modificărilor provenite în urma actului ilicit, se va strădui să determine; a natura juridică a faptei — tabloul de ansamblu a locului cercetat, obiectele prezente sau lipsă, urmele lăsate prin desfăşurarea activităţii infracţionale, starea obiectului material al infracţiunii, examinare la fața locului conduce la stabilirea, uneori în mod categoric, a naturii faptei.

Decizia privind natura faptei nu trebuie să fie pripită cu atît mai examinare la fața locului, premediată.

Situaţia de fapt de la faţa locului poate, între timp, suporta modificări de natură să conducă la concluzii ironate cu privire la fapta norma de viziune timp de 2 ani b locul şi timpul în care a fost comisă fapta. Precum s-a subliniat, locul cercetat nu întotdeauna coincide cu cel în care s-a desfăşurat activitatea infracţională.

Cadavrul poate fi descoperit şi cercetat examinare la fața locului totul în alt loc decît cel în care a fost suprimată viaţa victimei. Cu situaţia respectivă organele de urmărire penală examinare la fața locului confruntă ori de cîte ori autorul infracţiunii îndepărtează cadavrul de la locul unde s-a săvîrşit actul de omor.

Locul furtului şi cel în examinare la fața locului au fost descoperite bunurile sustrase se cercetează aparte. În procesul cercetării la faţa locului, se impune necesitatea efectuării unei examinări minuţioase, porţiune cu porţiune a locului respectiv, astfel încît nici o zonă să nu rămînă necercetată. Dacă una din zonele sale ar fi omise cu ocazia cercetării, ar putea să rămînă nevalorificate diferite urme preţioase pentru stabilirea modului de comitere a faptei ficatul afectează vederea de identificarea a autorului ei, ceia ce ar fi de natură să ducă, în cele din urmă, chiar la imposibilitatea stabilirii adevărului, în cauza respectivă[5,p.

Locul săvîrşirii infracţiunii, coinciderea sau necoinciderea acesteia cu locul reclamat se determină în baza fixării şi examinării căilor de pătrundere a făptuitorului acolo, deplasării şi ieşirii lui, a urmelor de picioare de ţesături ş. O importanţă deosebită în acest sens au împrejurările negative, urmele ce nu se încadrează logic în situaţia de la locul cercetat. De exemplu: cadavrul găsit la marginea drumului în apropierea nemijlocită a unei localităţi urbane are leziuni corporale grave provocate cu un obiect ascuţit în regiunea abdominală.

Deşi îmbrăcămintea era impregnată cu sînge, în locul aflării lui s-a constatat o lipsă totală a urmelor de sînge. În schimb, pe haine s-au semnalat multiple urme de vegetaţia, ciulini, plantă ce nu creşte în locul respectiv şi în împrejurime. Versiunea că omorul a fost săvîrşit în cîmp sau pe imaş, în cele din urmă s-a confirmat.

Pe parcursul cercetării locului faptei comise organul de urmărire trebuie să stabilească tipul săvîrşirii ei, cunoaşterea acestei circumstanţe se impune de necesitatea determinării dacă persoana suspectă a putut sau nu săvîrşi infracţiunea, avîndu-se în vedere posibilitatea acestei de a se afla în momentul critic la locul faptei.

Este cunoscut că majoritatea alibiurilor false se întemeiază pe exploatarea factorului de timp. Stabilirea timpului comiterii infracţiunii oferă organului de cercetare posibilitatea de a urmări în timp activitatea persoanelor implicate şi de a stabili pe această cale eventualitatea ajungerii lor la locul faptei, împrejurarea de o deosebită semnificaţie la demascarea falsului.

La precizarea timpului săvîrşirii infracţiunii de un real folos examinare la fața locului fi înscrisurile de tot felul biletele de transport, teatrul sau cinema şi fireşte, urmele, în special cele de sînge, ţesături, salivă.

Examinarea la fata locului a cadavrului

Se va ţine, de asemenea, cont de ora indicată de ceasul găsit la faţa locului, de filele nerupte ale calendarului, de becul aprins, de draperiile trase, de starea bucatelor de pe masă, de 9 10 modificările produse de fenomenele naturii etc. În cazul infracţiunilor de omor, la stabilirea timpului comiterii faptei se va lua cont şi starea cadavrului răcirea, deschidratarea şi rigiditatea cadavrică.

Modul săvîrşirii unei fapte penale, cuprinde mijloacele şi metodele de pregătire şi realizarea a activităţii infracţionale sau de acoperire a urmărilor acesteia. Alegerea de către făptuitor a unui anumit mod de operare din multitudinea de modalităţi posibile este condiţionată, pe de o parte, de împrejurările şi situaţia în care se acţionează, iar pe de altă parte, deprinderile şi experienţa făptuitorului, inclusiv infracţională[6,p.

Stabilirea, la această etapă incipientă a procesului penal, a modului în care s-a activat este importantă din două motive: 1 pentru determinarea activităţilor care urmează a fi întreprinse operativ în vederea administrării probelor necesare identificării faptei şi a examinare la fața locului ei. Dispunerea şi efectuarea la timp a percheziţiei, ridicării de obiecte şi documente, a altor activităţi speciale înlesnesc descoperirea şi ridicarea armelor, instrumentelor, mijloacelor de transport şi a altor obiecte folosite sau de care s-ar fi putut face uz la săvîrşirea infracţiunii, iar prin verificarea în baza cartotecilor de evidenţă criminalistică a modului de operare se poate restrînge cercul persoanelor suspecte; 2 pentru încadrarea juridică corespunzătoare a faptei.