Formatul mesei de examinare a ochilor.

Este organ pereche, fiind format din globul ocular i organele anexe fig. Globul ocular este compus dintr-un ansamblu de elemente, toate alctuind un admirabil sistem optic cu rol de captare interpretare i apoi de transmisie a imaginilor.

Elementele eseniale ale acestui sistem formatul mesei de examinare a ochilor Tunica extern, fibroas, care are o poriune anterioar, transparent, n contact direct cu exteriorul, numit cornee. Prin ea intr i ajung n interiorul ochiului razele luminoase care pornesc de la o surs de lumin, sau raze reflectate de pe un corp luminat.

Poriunea posterioar, numit sclerotic sau albul ochilor, continu corneea, mulndu-se pe toat cavitatea orbitar i are rol de nveli protector al globului ocular, n sclerotic se ramific vasele i nervii necesari activitii globului ocular.

Prin partea posterioar a scleroticii iese un trunchi de fibre nervoase, care constituie nervul optic. Tunica mijlocie coroida nvelete complet pe dinuntru tunica extern.

Are i ea o poriune anterioar, denumit iris, n mijlocul cruia se gsete un orificiu, pupil, care, n funcie de intensitatea luminii ce vine n contact cu ochiul, se micoreaz sau se mrete pentru a regla cantitatea de lumin ce intr n ochi. Aceste micri se execut graie fibrelor musculare existente n iris i care sunt inervate de simpatic i de parasimpatic.

gimnastică pentru miopie oculară după bates

Irisul are culori variate datorit celulelor pigmentate pe care le conine, dnd culoarea ochilor. Irisul este continuat napoi de corpul ciliar i dc coroid, o membran foarte intens vascularizat, care hrnete ochiul. Ea este totodat intens pigmentat, crend, prin aceasta, o camer obscur.

De la muchiul ciliar pornete zonula Zinn, care se prinde pe ecuatorul cristalinului. Datorit muchilor ciliari care se contract i se destind, cristalinul se alungete sau se curbeaz se turtete sau se bombeaz. Aceasta permite ochiului s treac automat i instantaneu de la un plan de vizionare apropiat, la unul cărți de oftalmologie medicală i invers, formatul mesei de examinare a ochilor ajungnd pe retin n acelai loc optim macula lutea.

Fenomenul se numete acomodare la distan i depinde att de calitatea muchilor ciliari ct i de a cristalinului. Calitatea de acomodare la diverse distane se poate observa i cu ochiul liber. Se vede c pupila se micoreaz, atunci cnd cel examinat privete un obiect apropiat, i se ntrete, atunci cnd obiectul e departe de ochi.

Exist i o acomodare a ochiului la lumin prin jocul de dimensiuni pupilare. Dac lumina exterioar este mai slab, pupila se mrete midriazpentru a permite intrarea unei cantiti mai mari de lumin, iar la o lumin mai puternic pupila se micoreaz miozlsnd s se vad numai un orificiu mic.

Tunica intern, denumit i retin, acoper tunica medie.

zi de vedere

Ea are dou poriuni distincte: Macula lutea pata galbencare se afl n zona unde axul vizual ntlnete retina i care conine receptorii vizuali: celulele cu conuri i bastonae. Acetia constituie un sistem complex de celule capabile s transforme energia luminoas n impulsuri nervoase.

Tabel pentru verificarea vederii ce litere

Pe macula lutea se realizeaz cea mai corect i mai clar imagine a obiectelor pe care ochiul le privete. Macula lutea are o depresiune n centrul ei fovea centralis considerat zona cu acuitate vizual maxim. Pupila optic este locul n care se nmnuncheaz toate terminaiile fibrelor nervoase care alctuiesc nervul optic. Mediile de refracie Pentru a refracta razele de lumin care vin de la o surs luminoas sau luminat, exist n ochi trei medii de transparen:. Formaiunile anexe ale ochiului: Exist dou grupe de formaiuni anexe: formaiuni de micare; formaiuni de protecie.

Formaiunile de micare formatul mesei de examinare a ochilor muchii globului ocular care, inserndu-se pe de o parte pe orbit i, pe de alt parte, pe sclerotic, permit micri foarte variate, caracteristice, ale globului ocular.

Descărcați diagrama testelor oculare

Paralizia acestor muchi poate da tulburri mai mult sau mai puin grave ale vederii: diplopie vederea dubl. Formaiunile de protecie sunt reprezentate de: sprncene, care opresc sudoarea ncrcat cu praf i deci se opun ca particulele iritante i microbii s ajung n ochi; pleoape, au roluri importante de viziune pitică a ochilor.

Sunt prevzute pe margine cu cili fire de pr, genecare reprezint o formatul mesei de examinare a ochilor barier a ptrunderii n ochi a sudorii i impuritilor. La baza cililor se gsesc glande sebacee; conjunctiva, care cptuete pe dinuntru pleoapele; aparatul lacrimal, care secret un lichid clar ce umidifc n permanen ochiul, menine transparena corneei i antreneaz spre exteriorul ochiului corpurile strine existente pe suprafaa corneei.

Oftalmologie

Calea de conducere a influxului nervos optic. Aceasta ncepe de la nivelul retinei, unde se gsesc dou relee neuronale optice. De la acest nivel se formeaz nervul optic, care curnd dup formare, se ncrucieaz parial cu cel din partea opus, formnd chiasma optic. De la chiasm pleac cele dou tracturi bandelete optice, drept formatul mesei de examinare a ochilor stng, fiecare din ele coninnd fasciculul nencruciat directprovenit din ochiul de aceeai parte i fasciculul ncruciat, provenit de la ochiul opus.

Tracturile optice se termin n metatalamus. De aici, calea vizual se continu sub forma radiaiilor optice, care ajung n scoara cerebral occipital de partea opus ochiului, ale crui imagini le proiecteaz. Noiuni de fiziologie Procesul de vedere este foarte complex. Schematic, el este urmtorul: ochii sunt capabili s transforme lumina n impulsuri nervoase. Aceast transformare se petrece n retin, unde au loc o serie de fenomene fizice i chimice.

Impulsul luminos, venit de la o surs de lumin sau reflectat de un corp luminat, ptrunde prin cornee, trece prin camera anterioar a ochiului care conine umoarea apoas, traverseaz pupila, trece prin cristalin i umoarea sticloas corpul vitros i se focalizeaz pe retin. De reinut c, graie tuturor mediilor pe care le strbate, atunci cnd procesul de ptrundere al impulsului luminos este normal, fixarea imaginii pe retin se face foarte concentrat focalizatpe o suprafa extrem de redus din macula lutea.

Celulele existente n macula lutea, n special celulele cu conuri i bastonae, dac funcioneaz normal, sunt capabile s fac transformarea din impuls luminos n impuls nervos.

De pe retin, impulsurile nervoase ajung prin intermediul cii optice n lobul occipital, pe marginile scizurii calcarine n centrul vederii unde impulsurile nervoase se nregistreaz ca senzaii. Retina se proiecteaz punct cu punct n aria striat. Fibrele corespunztoare neuronilor din macula lutea au n zona vizual din creier un teritoriu de proiecie mult mai mare dect cele care vin din restul retinei, ceea ce permite o nregistrare ampl, complet, a imaginilor.

Important de reinut este i faptul c fibrele nervului optic se ncrucieaz parial fibrele ce vin din jumtatea nazal a retinei merg n tractul optic de partea opus. Datorit acestui fapt, exerciiile culese de cele dou retine ajunse la emisferele cerebrale fuzioneaz i dau natere unei singure imagini vederea binocular atunci cnd ntreg sistemul optic funcioneaz normal.

De reinut faptul c legile fizice care se aplic la ochi, duc la concluzia c imaginea format pe retin este real, mai mic i rsturnat. Imaginea rsturnat, recepionat pe retin, din cauza legturilor centrale, se percepe redresat ca o imagine nersturnat dreapt pe care o numim real.

Explorarea capacitii vizuale, aparatura folosit n acest scop i diferitele variante posibile ale acuitii vizuale Vederea central sau acuitatea vizual Refracia i viciile de refracie. Mediile care permit trecerea razelor de lumin prin ele se numesc medii transparente formatul mesei de examinare a ochilor, apa, sticla plan.

Mediile care deviaz direcia razelor de lumin ce le strbat, se numesc medii refringente. Medii refringente sunt lentilele, cristalinul, corneea. Deviaia razelor se numete refringen sau refracie. Cercetarea refraciei n oftalmologie se face cu scopul de a se determina dac imaginea venit din afar i transmis de cristalin se formeaz corect pe retin. Deficienele de refracie se pun n eviden cu ajutorul optotipului i a lentilelor de examinat trusa de lentile.

Explicm n cele ce urmeaz, termenii folosii n mod curent atunci cnd se fac examinri n scopul cercetrii refraciei. Acomodarea este capacitatea ochiului de a percepe imagini clare cnd trece de la un plan de vedere apropiat la un plan ndeprtat i invers.

Ea se realizeaz graie modificrii curburii cristalinului, datorit elasticitii acestuia i activitii muchiului ciliar prin contractarea i destinderea acestui muchi. Emetropia este situaia normal a refraciei a vederii n care razele paralele care vin de la infinit formeaz un focar unic direct pe macula lutea.

Ametropia definete faptul c exist un viciu de refracie: imaginea nu se mai focalizeaz corect pe retin. Ametropia, cu toate variantele ei, nu este formatul mesei de examinare a ochilor boal, ci un viciu de refracie care se poate corecta cu ajutorul lentilelor ochelarilor.

Drept urmare, pe retin un punct ia aspectul unui cerc.

  • Tabel pentru examinarea ochilor pentru imprimare. Verificați vederea fără a vă lăsa acasă.
  • Viziune 0 7 într-un singur ochi
  • Când vederea este minus 3
  • Ce sunt bolile vederii

Dac apropiem obiectul de ochi, imaginea lui va fi din ce n ce mai clar. Ca poziie a imaginii, se caracterizeaz prin faptul c razele paralele care vin la ochi de la o distan de peste 5 m, nu formeaz focarul pe retin, ci napoia retinei. Pe retin va aprea o imagine tears de asemenea un cerc, n loc de un punct. Hipermetropul nu vede clar nici obiectele aezate n apropiere, nici pe cele de la distana.

Vederea obiectelor din apropiere este prima care sufer. Explorarea vederii centrale cu ajutorul optotipului. Optotipul este un tablou pe care sunt tiprite litere sau diferite imagini pentru precolaride diferite mrimi, aezate de sus n jos, n ordinea descrescnd a masa de recuperare a viziunii bates. Pentru folosire, optotipul se aeaz pe unul din pereii cabinetului medical, la o distan de 5 m, fa de locul unde va sta cel examinat Din acest motiv, cabinetele de oftalmologie au nevoie de o structur arhitectonic special care s realizeze aceast distan Cu ajutorul optotipului, se constat deficienele de vedere la distan, pornind de la distana de 5 m, ntruct de la aceast distan razele vin paralel la ochi.

Deficienele de vedere n cadrul acestei examinri intr n cadrul miopiei. Ochii sunt examinai pe rnd, ochiul neexaminat acoperinduse cu o bucat de carton. Rezultatul ecuaiei este 1, cifr care arat c vederea este normal.

oftalmologie

Aceasta nseamn c acuitatea sa vizual este redus la a 5a parte din normal. Se acoper apoi ochiul drept i se procedeaz identic, notndu-se acuitatea vizual v pentru ochiul o stng s. Fracia ordinar prin care se noteaz valoarea acuitii vizuale are ca numrtor distana exprimat n metri de la care pacientul privete semnele optotipului, iar ca numitor distana exprimat tot n metri de la care ochiul normal poate vedea semnele respective.

Este bine de reinut acest fapt, pentru c e posibil ca unul din cei examinai s nu vad de la distana de 5 m nici primul rnd. De exemplu, un bolnav vede V cu ochiul O drept D numai de la distana de 1 m semnele n dreptul crora este notat cifra Se face notarea: percepe numai lumina, sau: poate numra degetele de la mn, de la distana de 1 m.

Acestea sunt cazuri speciale de patologie oftalmologic. Ele necesit o atent asisten de specialitate Explorarea vederii centrale cu ajutorul trusei de lentile.

Trusa de lentile este compus dintr-un numr complet de lentile, aezate ntr-o cutie i marcate in funcie de puterea de corecie a lentilei respective cu indicatoarele: -0,50; -1; -1,50; - 2; etc.

  • Oftalmologie | PDF
  • Istoric de caz în oftalmologie keratită posttraumatică
  • Vizionați online în vizualizare poli
  • Viziune pentru înălțime

Trusa mai conine i o ram de ochelari n care lentilele se pot introduce i scoate uor. Pentru cercetarea lentilelor care sunt indicate pacientului, acesta este aezat pe un scaun la 5 m de optotip, dac sunt necesare lentile pentru vederea la distan, sau i se d un tablou cu diferite mrimi de litere, atunci cnd este necesar corectarea numai pentru vederea de aproape. Lentilele se pun pe rnd n ramele de ochelari, la ochiul drept i la ochiul stng, ochiul fr lentil fiind acoperit.

Se procedeaz aa, pentru c pot exista vicii diferite de refracie la fiecare ochi.

labirint de vedere

Folosind trusa, se pot ntlni mai multe eventualiti: a Dac literele optotipului se disting cu dificultate, ochiul este miop. Numrul lentilei care d acuitatea vizual bun reprezint gradul de miopie ol ochiului examinat i acesta se indic pe reeta de prescriere a ochelarilor. Pentru a vedea exact ce lentil corectoare trebuie, se aeaz n ram lentile convergente cu putere din ce n ce mai mare. Lentila cea mai puternic care ofer o vedere corect indic gradul hipermetropiei i ea va fi prescris pentru corectarea defectului.

Examinarea fundului de ochi

Dac vede n formatul mesei de examinare a ochilor orizontal, nseamn c ochiul este astigmat simplu hipermetrop i poate fi corectat printr-o lentil cilindric convergent cu axul activ vertical. Examinarea interiorului ochiului se numete oftalmoscopie.

Tabelul Sivtsev

Ea se face cu un aparat numit oftalmoscop, care const dintr-o oglind prevzut cu un orificiu central, prin care examinatorul privete interiorul ochiului cu deosebire fundul de ochi. Interiorul ochiului este iluminat prin lumina reflectat de oglind, care se rentoarce i ajunge n ochiul examinatorului prin orificiul existent n oglind.

Aparatele sunt prevzute cu lentile pentru neutralizarea viciilor de refracie ale ochilor examinai Cu ajutorul oftalmoscopului, se pot examina fundul de ochi, nervul optic, vasele sanguine si retina. Oftalmoscopia se numete direct cnd imaginea fundului de ochi se vede direct, apropiind oftalmoscopul de ochi, i oftalmoscopie indirect, atunci cnd fundul de ochi este vzut rsturnat. Examinatorul ine oftalmoscopul la 40 cm distan de bolnav i aaz n faa ochiului acestuia o lentil biconvex de 20 D dioptriiiluminnd ochiul cu oglinda prin aceast lentil, imaginea fundului de ochi apare aerian i invers.

viziunea este serioasă

Vederea periferic. Retina are capacitatea de a percepe i obiectele aezate lateral.

Asevedeași